Les quatre cents coups 1959, Francois Truffaut

Perioada cea mai importantă din punct de vedere al educaţiei este copilăria. Degeaba încerci să iei un lup din pădure şi să-l îmblânzeşti. E prea tîrziu, ca să nu spun imposibil. Aici avem un copil pe cale să devină lup din cauza părinţilor.

Din punctul meu de vedere, mediul familial este cel care influenţează un om.
Cine sunt părinţii lui Antoine? Mama lucrează la birou şi are o idilă cu un coleg. Copilul i-a zărit pe stradă, sărutându-se. Tatăl, poate că știe ce se întâmplă dar îşi vede de pasiunea lui: mersul la un club auto. Ar trebui să fie mai puţin responsabil dacă e vitreg?

Copilul are pijamaua ruptă. Înainte de culcare trebuie să ducă gunoiul. Tot el trebuie să cumpere făină, să pună farfuriile pe masă şi în acelaşi timp să-şi facă lecţiile. La şcoală este la fel de obraznic ca şi ceilalţi băieţi, dar, din întâmplare, ajunge să ia cucuie pentru alţii.

Este interesant drumul pe care vrea regizorul să-l traseze. Cu ce ne confruntăm de fapt: delincvenţă juvenilă sau indiferenţa părinţilor? E uşor să pasăm problemele mai departe decât să le rezolvăm dar, când e vorba de copii, mă îndoiesc de faptul că la casele de corecţie devin mai buni.
Un film de excepție tocmai pentru că deschide ochii cu o naturalețe fină. Atât părinţilor cât şi copiilor.

Nota mea: 8.50

Tagged:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: