Valley of flowers 2006, Pan Nalin

Cu toţii ne întâlnim ca să sărbătorim viaţa şi plecăm ca să creăm amintiri. Filmul lui Pan Nalin, Valley of Flowers, are exact acest efect asupra privitorului, ca şi spusele sale. Rămâi pătruns de imagini, muzica te răscoleşte, cadrele dezvăluite pe jumătate te intrigă. Ochii actorilor ţi se întipăresc în minte, ca şi cum sufletul ar dori să transmită ceva mistic. Cuvintele, în loc să lămurească misterul, îi aduc sensuri noi.

Povestea prinde viaţă undeva în munţii Himalaya, cu câteva decenii bune în urmă, unde liniştea este doar o aparenţă. În acele vremuri oamenii se ocupau în principal cu comerţul. O bandă de hoţi avea grijă ca bunurile călătorilor să se împartă dincolo de profitul singular. Jalan este liderul lor, un bărbat intrepid şi chipeş. Un fel de Antonio Banderas în varianta indiană.

După ce jefuiesc o caravană de negustori, se trezesc cu ceva în plus: o fată. Nu se ştie dacă a fost o binecuvântare sau o povară. Ushna seamănă puţin cu Ruslana. Are un look wild şi o frumuseţe nelumească. Ea vrea să rămână cu Jalan pentru că e bărbatul pe care l-a visat iar acum l-a recunoscut. Deşi nimeni nu vede vreo logică în această întâmplare, Jalan o acceptă în banda lor.

Fata misterioasă pare să le poarte noroc, cu ajutorul ei descoperă mai multe bogăţii numai că la un moment dat nu le mai împart în mod egal cu ceilalţi. Între Ushna şi Jalan se naşte o pasiune desprinsă de realitate, ca o vrajă în faţa Necuprinsului. Nu se mai mulţumesc să fure bunuri, vor ceva mai înalt. De aici totul capătă proporţii primejdioase.

Trebuie să recunosc, nu am mai văzut în niciun film ideile pe care le-a dezvoltat Pan Nalin. Planul supranatural este îmbinat armonios cu realitatea: Ushna şi Jalan fură norocul unor oameni apoi puterea levitaţiei. Setea tot nu poate fi astâmpărată. Cei doi îşi doresc să asculte glasul oceanului, să treacă prin Valea Tăcerii ca să fure Nemurirea. Totul pentru a rămâne împreună pentru eternitate în Valea Florilor. Să fie apogeul unui vis?

Dacă jafurile minore produc dezechilibre mai mici în vieţile oamenilor, cele supranaturale sunt deja atentate la cursul firesc al vieţii. Nu se ştie de ce dar o forţă necunoscută îi separă pe cei doi tineri.

Poate că au făcut schimb de vieţi, poate că ea era nemuritoare şi i-a dat lui această sarcină, poate că unele pasiuni se transformă în obsesii nesănătoase dar un lucru este cert: nu trebuie să rămână împreună. Nu aşa! Deznodământul filmului te trimite la analiza fiecărei replici de pe parcursul acestuia. Nimic nu este întâmplător. Nu poţi fura viaţa, fără să plăteşti cu moartea. Trebuie să existe un preţ pentru orice beneficiu, pentru orice plăcere.

Valley of Flowers este unul din filmele care devine din ce în ce mai interesant pe măsură ce-l priveşti iar finalul îţi contrazice aşteptările. Pelicula a câştigat premiul pentru cea mai bună imagine la IFFLA Los Angeles şi a fost nominalizat de patru ori la IAAC New York în 2007, pentru cea mai bună imagine şi cel mai bun regizor.

În mod evident, este un film care nu intră-n mainstream. Teme precum reîncarnarea, nemurirea sorbită dintr-o sticluţă, păstrarea unei singure amintiri din vieţile precedente, nu sunt abordate aşa des. Regizorul este conştient totuşi de faptul că poate plictisi privitorul oferindu-i prea multe elemente suprarealiste, care trezesc suspiciunea, şi-l aduce cu picioarele pe pământ. Dar nu oricum! Îl lasă să caute singur răspunsurile esenţiale şi-l face curios să vadă dacă va găsi măcar o punte de legătură în următoarea producţie cinematografică semnată Pan Nalin.

Nota mea: 8

Tagged:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: