The Hunt (2012, Thomas Vinterberg)

Comentariul meu se adresează numai celor care au văzut deja filmul. Asta pentru că finalul lasă foarte multe întrebări deschise:

1. Cum comunică adulții cu copiii? Înainte de a trage concluzii pripite, este bine să cercetezi totul. Să fi fost în locul femeii care a vorbit prima cu fetița, aș fi analizat bine situația înainte să dau telefoane fără fir… Dacă un copil nu-și dă seama ce spune, adultul trebuie să treacă totul prin sită. Nu mai spun, ce s-a întâmplat cu dreptul la replică?
2. De ce ”vânătoarea”? Pentru că va cădea întotdeauna un nevinovat care nu are cum să se apere. (A văzut careva capetele alea de cerbi din casa celui mai bun prieten? Unii le văd ca pe niște trofee, semne ale masculinității, alții le-ar putea numi fantome.)
3. Nu cumva fetița care vorbea despre ceilalți a fost agresată vizual? (scena de la început, cu tableta). Orice problemă pornește de undeva, înainte să ia amploare.
4. Cum s-au trezit toți ceilalți copii să inventeze povești? Nu cumva, atunci când i se dă prea multă importanță sau crezare, copilul simte nevoia să fabuleze?
5. Iertarea este doar un concept teoretic. Era Ajunul Crăciunului și oamenii stăteau liniștiți cu ura în suflet.
6. Ce om atacă pe altul fără un motiv personal? Adică, dintr-odată devine empatic unul care era indiferent?
7. Culmea prostiei: dacă acuzatul nu pățește nimic (îi dăm drumul pentru că nu avem nimic, logic), să plătească pentru toate câinele!

3 thoughts on “The Hunt (2012, Thomas Vinterberg)

  1. dangavrila December 2013 at 10 Reply

    Bune observatiile… Eu m-am intrebat de ce tocmai unui copil i se acorda asa mare incredere? Am auzit si eu despre copii ca ei sunt sinceri, inocenti, bla bla, dar eu tin bine minte cum imi construiam minciuni si am vazut asta la verisori mai mici de-ai mei. Iar cat despre titlul filmului, acum imi e mai clar😀

  2. ics December 2013 at 17 Reply

    MAXIMUM SPOILER ————- doar pt cei care au vazut filmul
    Terminat The Hunt si:
    Am trecut cu greu peste faptul ca nu i s-a facut o testare corecta si profesionala copilului mai ales intr-o tara precum Suedia/Danemarca, unde sistemul de asistenta sociala implicit segmentul abuzuri este extrem de bine pregatit (asta fiind marele meu error cerebral de care ziceam). Prima faza a “consilierii” se petrece rapid, total neprofesionist si cu destul de mari presiuni asupra copilului. Apoi, nu poti sa crezi un copil pur si simplu pe principiul ca el nu minte, sa accepti ca a fost supus unui abuz chiar si minor si sa nu i se acorde asistenta specializata mai departe, din care ar fi putut sa reiasa adevarul. Apoi atitudinea parintilor care se supun rapid unei asemenea erori de procedura.
    …dar, s-ar fi terminat prea repede filmul (si nu asta este sau ar fi subiectul principal) daca dna. educatoare impreuna cu distinsul profesionist, care o “consulta” pe Klara, ar fi avut minime cunostinte despre varianta feminina a complexului Oedip, complexul Electra. Pe alocuri scuzabil (f. putin scuzabil) modul de interpretare al lor din felul in care Klara descrie prea detaliat unele lucruri.
    “Atunci când copii ajung în stagiul falic (între 3-6 ani), ei devin conștienți de corpurile lor, ale celorlalți copii și ale părinților satisfăcându-și curiozitatea de natură fizică prin dezbrăcare și studierea zonelor genitale – centrul erogen- din stagiul falic; ca urmare ajunge să învețe diferențele fizice dintre „bărbat” și „femeie”, precum și dintre „fată”-„băiat”. În momentul în care atașamentul inițial al fetei față de mamă se confruntă cu descoperirea că nu are penis, aceasta își transferă atașamentul sexual către tată și crește competiția sexuală cu mama.” … Wiki (mai multe explicatii tot acolo).
    Asadar, Klara, evident ignorata de parinti, in special de tata (care considera ca este de datoria mamei sa-si duca copii la internat), condusa deseori la scoala de Lucas (sau inapoi pt ca nu a reusit sa se orienteze inca dupa benzi), creeaza un atasament de tip father-figure (sau chiar mai mult) fata de el. Zic in special tata, pt ca in momentul in care, dupa lungi asteptari, ramasa singura la gradinita, mama este cea care o preia intr-un tarziu. De asemenea mama este cea care vine sa discute cu educatoare despre un posibil abuz asupra fetei, iar Torsten (fratele, foarte important) este rugat sa nu participe la conversatie.
    Nu stim foarte multe din mediul familial al fetitei (decat franturi, lucru foarte interesant pt mine). Parintii sunt aprent veseli, degajati, familia fericita dar parca tatal lipseste prea mult, iar in putinele momente in care apare pe langa Klara este putin autoritar (mai sunt si niste aluzii la “cine nu este ascultator primeste un sut in fund” lucruri auzite de la tatal ei). Apoi sunt si niste certuri cu tipete (cu dusul la internat al copilului, indatorire aplicata autoritar de tata mamei) la care primul mic protector apare tot Lucas, conducand-o pe Klara inca o data la scoala. Lucas preia asadar prea multe din indatoririle tatalui.
    Scene de importanta majora:
    – Ritualul scaldatului nud de la inceputul filmului, moment in care apar in trecere doi copii pe bicicleta (foarte interesant ca nu se poate distinge daca este chiar Klara pe portbagajul bicicletei)
    – “Il urasc pe Lucas… pentru ca e prost si urat… si pentru ca are penis…da dar al lui iese in evidenta, ca o undita” – in contextul in care Lucas intelege atasmentul pe care Klara incepuse sa-l dezvolte fata de el si refuza cadoul putin prea sentimental al Klarei, incercand sa-i explice ca ar trebui sa-i ofere altcuiva acea inima…ea percepe ca o rautate acest refuz, incepand sa-l invinovateasca razbunator in fata educatoarei ca are penis sau chiar sa-i aplice defecte precum “prost si urat”
    – Se disculpa rapid in discutia cu Lucas, intelegand intuitiv ca poate a depasit o limita de intimitate, iar mai apoi nu accepta refuzul explicat de Lucas, incercand sa se convinga mai mult pe ea (cred eu) decat pe educatoare aratand inima pe care “ar fi primit-o de la Lucas” cum ca ar fi primit-o de la el (nevoia atasamentului patern, sau poate cel erotic in evolutia sexualitatii ei)
    – “dar al lui iese in evidenta si este incovoiat ca o undita” (penisul) – reperezinta pentru educatoare un motiv in plus de a considera ca a fost studiat in detaliu mai mult decat un exces de imaginatie pentru fetita
    – personal cred ca misterul penisului “incovoiat ca o undita” se elucideaza atunci cand fetita aranjeaza elfii punand in lac doi elfi si unul singur sus pe deal de unde “poate vedea totul”
    – reactia Klarei la scena cu tableta este de imbufnare cand ii se arata o “tarfa grasa” (probabil o femeie dezbracata), personal nu vad din asta un abuz ci mai degraba inca un argument la acest tip de comportament specific stadiului falic, cu o mica aversiune fata de organele genitale feminine

    Mediul social general, abunda de motive masculine si de masculinitate dominatoare in sine (vanatoare, trofee, ritualuri vanatoresti, bautele de dupa vanatoare, momentul in care “soarecii devin barbati si barbatii devin soareci” aproape sacralizat, se reaminteste metaforic prin vanatoare si se sustine pe alocuri prin niste fraze ca din mosi stramosi barbatul a asigurat hrana familiei). Inclusiv scena Craciunului (ca isi da sau nu seama ca Lucas nu este vinovat dupa ce-i zice Klara, nu stim), dar mi se pare tot un motiv barbatesc acela de a-l vizita pe prietenul lui si sa bea un pahar cu el.
    Deloc intamplator nu mi se pare nici faptul ca Lucas, despartit de sotie, se lupta pentru custodia copilului, poate si asta fiind unul din motivele pentru care Lucas se apropie atat de mult de copiii de la internat.
    Oamenii sunt uniti, fraternizeaza foarte mult si totul lasa impresia unei comunitati fericite. Aceasta fraternizarea fiind si unul din motivele principale in evolutia evenimentelor.

    N-as fi vrut sa fac autopsia bulgarelui de zapada de la fulg la dimensiunea pe care a luat-o in rostogolirea lui. O sa scurtez asadar indexand in ordinea parerii mele participantii majori (vinovati) ai acestei “vanatori” (bun titlul si buna interpretarea ta).

    1. Parintii Klarei, care este un copil ignorant intr-un moment definitoriu pentru evolutia ei, iar distribuirea indatoririlor in cresterea si educarea unui copil se face in mod aproximativ, daca nu chiar egal (nu am timp sa dezvolt), dar un copil are nevoie de prezenta ambilor parinti pentru o dezvoltare corecta.
    2. Eroarea de procedura a “psihoterapiei” sau cum i-o vrea sa-i zica cine vrea sa-i zica si cei doi protagonisti ai ei, educatoarea si psihologul.
    3. Prejudecata sfanta si unanim acceptata a societatii ca in general un copil nu minte (ba minte si fabuleaza mai mult decat sa spuna adevarul, in cazul Klarei, ea doar remodeleaza niste lucruri de care se stie oarecum vinovata, cred eu).
    4. Chiar si Lucas este un vinovat pentru extra-implicarea lui la internat.

    Deloc vinovata nu o gasesc pe Klara si foarte putin societatea (prin acea prejudecata sfanta) care-l stigmatizeaza pe Lucas, aproape spre infinit prin ultima scena in care cineva trage asupra lui la vanatoare. Nu-i gasesc vinovati pentru ca aceste lucruri evolueaza in mod natural, atat Klara cu atasamentul si curiozitatiile specifice varstei, iar societatea foarte bine unita, accepta usor idea ca fara foc nu iese fum. Apoi, ceilallti copii, daca au fost supusi intrebarilor de genul te-a atins Lucas, a fost cu tine la baie, i-ai vazut penisul , etc…. pana la penis copiii daca au raspuns deja afirmativ la doua intrebari si daca intrebarile sunt puse de aceiasi “profesionisti” in acelasi context, concluziile sunt simple pentru ei. Si DA, atunci cand li se acorda o prea mare atentie ei simt ca participa la ceva real, matur, maret si simt o nevoie fantastica de “a se implica”.
    Scena in care Lucas o ajuta pe Klara sa treaca peste liniile, care continua sa o deruteze si nu poate calca peste ele, luand-o in brate si spunandu-i dupa traversare “acolo este tatal tau” mi se pare 70% din ce am vrut sa zic prin tot acest extrem de lung post (motiv pentru care ma si scuz), dar desigur este o parere proprie.
    Bun filmul, cu multe subtilitati, nota mea 8.

  3. Ana Ayana January 2014 at 12 Reply

    dangavrila,
    Sa zicem ca aici este buba filmului. Se putea lucra mai bine la acest aspect.

    ics,
    Ai adus foarte multe completari comentariului meu despre film. Nu am avut rabdare sa il disec atat de mult, undeva m-a revoltat prostia cu care adultii trateaza astfel de probleme. Dar, daca nu ar fi fost, nu s-ar fi povestit. Trebuia sa existe un liant in acest sens, altfel nu faceau filmul. Sau cum spuneai si tu:
    3. Prejudecata sfanta si unanim acceptata a societatii ca in general un copil nu minte (ba minte si fabuleaza mai mult decat sa spuna adevarul, in cazul Klarei, ea doar remodeleaza niste lucruri de care se stie oarecum vinovata, cred eu).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: