Category Archives: Theo Angelopoulos

To Vlemma tou Odyssea 1995, Theo Angelopoulos

O poezie a imaginilor, o plămădire a idealistului într-o lume imperfectă. I-aş spune Întoarcerea lui Ulise dar nu e vorba numai despre asta. Privirea care stă închisă în sufletul său (o călătorie implică, pe lângă altele, şi resurse emoţionale) este căutarea perfecţiunii. Femeia care apare de atâtea ori în film (Maia Morgenstein în roluri diferite) poate fi chiar incapacitatea lui A. de a iubi. În final o pierde şi plânge pentru ea. A mai plâns şi atunci când şi-a dat seama că nu poate iubi.

Filmul nedevelopat este oricum o iluzie. Nimeni nu ştia sigur dacă a existat ceva pe cele 3 role. Poate fi credinţa omului, orbirea interioară, orice. Dacă A. reproşa că nu are nimeni dreptul să-i ţină închisă privirea, eu reproşez regizorului lungimea filmului. Am avut răbdare de fier privindu-l. Cumva a reuşit să mă ţină până la final dar în mod sigur, pe cineva care nu e cinefil înrăit îl va adormi după prima jumătate de oră! Coloana sonoră salvează însă filmul, îl scoate din letargie. Este memorabilă și emoționantă. Câteva secvenţe sunt filmate în Brăila.

Nota mea: 8